Viser innlegg med etiketten Momentum-ro. Vis alle innlegg
Viser innlegg med etiketten Momentum-ro. Vis alle innlegg

lørdag 22. desember 2018

Adventul – în cer și pe pământ

În ultimele trei săptămâni m-am concentrat pe procesul de așteptare și de dorință să văd că vine împărăția Tatălui Nostru și voia Sa este făcută. Aceasta este o rugăciune care leagă cerul și pământul împreună:
Vie Împărăția Ta,
facă-se voia Ta,
precum în Cer așa și pe pământ.

Matei 6:10
În câteva zile vom sărbători momentul când cerul și pământul s-au întâlnit într-o iesle în Betleem mai mult de 2000 de ani în urmă. Împărăția lui Dumnezeu a venit, voia Sa a fost clară atât în ceruri, cât și pe pământ.

Întruparea – faptul că „cuvântul a devenit trup” – „Dumnezeu a devenit om” (1) - a fost primul punct de întâlnire între cer și pământ. Deci, atunci când ucenicii au întrebat pe Isus să-i învețe să se roage, de ce El a inclus o rugăciune care a fost deja îndeplinită în ziua în care El însuși s-a născut?

Pentru că împlinirea acelei rugăciuni trebuie să fie repetată din nou și din nou, până când Hristos se va întoarce la sfârșitul timpului. Singurul mod în care se poate întâmpla este când cerul va întâlni pământul în întruparea Cuvântului, dar cu o „față” din prezent.

Această minune a întrupării se întâmplă de fiecare dată când eu, ca orice credincios renăscut, văd că trăiesc în Hristos și El trăiește în mine. Atunci împărăția lui Dumnezeu vine, mântuirea pentru toți oamenii în Isus este proclamată, pentru ca voia lui Dumnezeu să fie făcută pe pământ așa cum este în ceruri.

De fiecare dată când studiez rugăciunea Domnului, îmi amintesc de perfecțiunea ei. Ea este plină cu lucruri importante. Partea „vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ” este o predare completă voinței și mântuirii Lui. Când ne rugăm în acest fel, există Adventul pe pământ și în ceruri, pentru că Împărăția lui Dumnezeu vine tot mai mult și mai mult.

„Mana” pentru astăzi:
În inimă ... cu drag El să găsească loc! (2)
------------------------------------------ 
(1) Ioan 1:14
(2) Vers din cântecul "Cu bucurie să cântați"

lørdag 15. desember 2018

Adventul - în așteptarea a ceva mai mult

Săptămâna trecută când am pus întrebarea „Ce mai aștept?” – Am răspuns „vie împărăția Ta!”.
Desigur aceasta se asociază foarte bine cu viitoarea sărbătoare a venirii Regelui regilor.

Cu toate acestea, ea nu trebuie să se oprească odată cu celebrarea venirii lui Hristos mai mult de 2000 de ani în urmă; sau cu venirea lui Hristos prin trupul credincioșilor Săi din ziua de azi. Până când Hristos se va întoarce la sfârșitul timpului, tot ce aștept și îmi doresc este arătat în rugăciunea:

„Facă-se voia ta!”
Matei 6:10
Vestea bună despre voia lui Dumnezeu a fost făcută cunoscută de către înger la nașterea lui Isus:
„vi s-a născut un Mântuitor”
Luca 2:11
Întregul scop al „Crăciunului” a fost de a oferi lumii un Mântuitor astfel că „oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (1). Când primii Creștini au spus rugăciunea Domnului, ei știau că cea mai mare dorință a lui Dumnezeu este că: „Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoaşterea adevărului” (2).

Atunci când aștept să fie făcută voia lui Dumnezeu, pentru mine este o provocare, pentru că știu deja care este voia Lui. Ar fi mai simplu dacă nu aș ști, și aș putea întreba care este aceasta. Nu pot să-I cer să salveze lumea, pentru că El a făcut-o deja. Provocarea este că atât de mulți oameni din lume nu cunosc acest adevăr. Când cunosc voia lui Dumnezeu și că El a făcut deja partea Lui, eu sunt cel mai aproape de a face ceva cu ceea ce cunosc. În ajunul sărbătorilor de iarnă, când mă rog: „Facă-se voia ta!” este foarte probabil că soluția să fie găsită în

„Mana” pentru astăzi:

Uneori am cheia către răspunsul la o rugăciune din inima mea.
-----------------------------------------
(1) Ioan 3:16b
(2) 1 Timotei 2:4

lørdag 8. desember 2018

Ce aștept?

Întrebarea este relevantă în orice moment, iar în perioada Adventului primește o atenție sporită din partea mea. Cuvântul este împrumutat din limba latină (1) și descrie un moment când ceva vine sau apare pentru prima dată. Este un timp când Creștinii se concentrează asupra venirii lui Hristos. În mod tradițional, acest lucru va fi legat de sărbătoarea primei Sale sosiri în combinație cu așteptarea celei de-a doua veniri.

Desigur, atenția mea este concentrată și pe acest lucru; cu toate acestea, în acest articol și următoarele reflecții din Advent voi împărtăși ce doresc să văd. Dorința este exprimată în rugăciunea Domnului:

„vie Împărăţia Ta”
Matei 6:10
Într-un timp în care „împărățiile” de pe acest pământ din nou se confruntă cu o creștere a naționalismului care rezultă în dușmănie, legi marțiale, încălcări de acorduri și tratate; când drepturile omului sunt puternic atacate și sfințenia vieții pare să fie doar un concept uitat, când războaiele și embargourile duc la înfometarea extremă a copiilor, practic până la moarte; în așa momente eu nu doar mă rog, ci și strig: „Tatăl nostru, vie Împărăția Ta!”

Când Regele regilor stătea în fața lui Pilat, el a venit cu această declarație:

„Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor; Dar Împărăţia Mea nu este de aici.”
Ioan 18:36
Și voi, și eu reprezentăm această împărăție. Misiunea noastră a tuturor este legată de împărăția dată. Și, în realitate, ea este deja aici:
„Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel încât să fie observată şi nici nu se va zice: „Iat-o aici!” sau „Iat-o acolo!”, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este în mijlocul vostru!“
Luca 17:20-21
Așa că atunci când mă rog „vie împărăția Ta”, îmi dau seama că

„mana” pentru astăzi este:

Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul nostru.
Aștept și doresc să văd cât mai multe din efectele Sale.
-------------------------------------
(1) Latină = Adventus

lørdag 1. desember 2018

Ce mă conduce?

Este o întrebare foarte interesantă, și mulți autori creștini au abordat-o. Gordon MacDonald se opune să fie condus de chemare (1). El are cu siguranță un temei - o persoană chemată îl urmează pe Stăpân; o persoană condusă poate alerga în fața Lui. Dumnezeu nu conduce pe nimeni împotriva voinței lor; cu toate acestea, pot fi atât de ambițios în numele lui Dumnezeu încât aceasta mă poate epuiza. Există, de asemenea, ceva pozitiv în faptul că ai o motivație. Rick Warren a scris despre importanța de a fi condus de un scop (2).

Cu zece luni în urmă am scris despre cei „Patru factori care influențează mișcarea” și am menționat „Pasiunea” ca prima forță motrice. În această săptămână l-am studiat încă o dată pe Neemia și conducerea lui. Prima calitate observată în conducerea sa este că el a fost condus de o pasiune.

Când Neemia a primit vestea că evreii care au supraviețuit exilului și s-au întors în Ierusalim erau în mare necaz și rușine din cauza stării orașului, inima lui s-a umplut de durere, dar și de o pasiune arzătoare (3). Odată cu pasiunea a venit și un fel de convingere că acest lucru era deja responsabilitatea lui. Dacă ești pasionat de ceva, trebuie să te implici în aceasta, nu poți sta și urmări ceilalți oameni care se implică. Pasiunea sinceră mă va conduce în acțiune, și asta este un lucru bun.

Putem găsi această pasiune în liderii spirituali inovatori. Pasiunea L-a condus pe Isus spre cruce. Ea l-a făcut pe Pavel să scrie:
Întrucât aş vrea, mai degrabă, ca eu însumi să fiu blestemat şi despărţit de Cristos de dragul fraţilor mei, al rudelor mele după trup şi anume israeliţii!
Romani 9:3-4
Cu alte cuvinte, Pavel a fost dispus să-și sacrifice propria mântuire, pentru a salva poporul său. O pasiune asemănătoare poate fi văzută în oameni ca John Knox, care s-a rugat: „Dă-mi Scoția, sau mor”.

A făcut-o pe Catherine Booth să plângă: „Niciodată!” atunci când liderii bisericii puneau restricții asupra slujirii lui William. L-a făcut pe bătrânul William Booth să proclame în ultima lui predică: „Voi lupta până la capăt!”

„Mana” pentru astăzi:
Vreau să fiu condus de pasiunea mea pentru Isus
--------------------------------------------
(1) Gordon MacDonald: „Ordine în Universul interior”
(2) Rick Warren: „Viața condusă de scopuri” și „Biserica condusă de scopuri”
(3) Neemia 1:4

lørdag 24. november 2018

De ce sunt aici?

Un filozof va spune că aceasta este o întrebare existențială tipică și sunt de acord. Cu toate acestea, nu mă voi concentra astăzi pe aspectul existențial al întrebării. În lumina temei: "Momentum" (1), întrebarea se referă pur și simplu la faptul că îi slujesc astăzi lui Dumnezeu în Europa de Est și am făcut acest lucru de câțiva ani.

Săptămana trecută am fost impreună cu oameni care au în vedere chemarea de a deveni ofițeri în Armata Salvării și ne-am gândit la multe subiecte legate de chemare. În ultima întâlnire de duminică dimineța, am predicat despre cea mai importantă condiție prealabilă a tuturor: 

Disponibilitatea. 
Când m-am pregătit pentru predică, mi-am dat seama că aș fi putut alege un număr imens de texte biblice care să susțină importanța disponibilității. Am ajuns să folosesc scurta narațiune a chemării lui Levi:
După aceea, Isus a ieșit afară și a văzut pe un vameș, numit Levi, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!”. Vameșul a lăsat totul, s-a sculat și a mers după El.
Luca 5:27-28
Nu cred că Isus a căutat în primul rând un vameș sau orice alte abilități deosebite când și-a format echipa de ucenici. El căuta oameni care erau disponibili. Oameni gata să se mute odată cu chemarea. În "Pilda lucrătorilor viei" (2), proprietarul terenului nu a cerut calificări atunci când a mers să angajeze lucrători în via sa. El a angajat pe cei care erau disponibili la "orice oră a zilei". Cred că Dumnezeu caută mereu oameni disponibili. Biblia ne spune că nu reușește întotdeauna. „Caut printre ei un om care să înalțe un zid și să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru tară, ca să n-o nimicesc, dar nu găsesc niciunul!”. (3) 
Când Isus l-a chemat pe Levi, el era disponibil și și-a arătat disponibilitatea prin a răspunde imediat chemării, ridicându-se, lăsand totul în urmă și urmând pe Isus.

Faptul că sunt disponibil, este principalul motiv pentru care sunt aici și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru această oportunitate. În viața de zi cu zi a slujirii mele în această parte interesantă a lumii, vreau să fiu disponibil pentru îndemnul Duhului la "orice oră a zilei". Îmi doresc același lucru pentru toți frații și surorile mele care impărtăsesc aceeași lucrare!

"Manna" pentru ziua de azi:

Iată-mă Doamne - disponibil!
----------------------------------------
(1) Momentum - mișcarea provocată de impulsul Duhului Sfânt este tema pentru 2018 în Teritoriul Europei de Est.
(2) Matei 20:1-16
(3) Ezechiel 22:30

lørdag 17. november 2018

Eu sunt preferatul Tatalui meu!

Cum este posibil asta cand el are atatia copii?

De fapt, tatal meu este "Tatal tuturor". Asa incheie Pavel lista lui cu aspectele care ne unesc intr-un Duh (1). Cand Pavel afirma acest lucru, sunt convins ca el nu limiteaza "tuturor" la "tuturor crestinilor". Cred ca el include fiecare fiinta umana individuala de pe acest pamant. In aceeasi scrisoare el scrie despre unitatea Duhului. El deja a afirmat ca Tatal Domnului nostru Isus este de asmenea cel:

"din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ."
Efeseni 3:15
Am intalnit multi oameni, de asemenea credinciosi, care se framanta cu imaginea lui Dumnezeu ca "Tatal perfect". Foarte des acest discomfort deriva dintr-o experienta negativa cauzata de un tata pamantesc distant sau abuziv care e departe de a fi perfect. Dumnezeu Tatal arata standardul pentru un tata bun - si chiar si un tata pamantesc bun nu va fi capabil sa demonstreze doar o parte din cum este "Tatal perfect". Pentru ca "Tatal perfect" are capacitatea sa isi imbratiseze toti copii. Mai mult:
"Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu."
Ioan 1:12
Cand o persoana l-a primit pe Hristos in viata lui, a devenit un copil al lui Dumnezeu, si de asemenea este preferatul lui Dumnezeu. Nu se va intampla niciodata ca "Tatal perfect" sa favorizeze un copil in defavoarea altui copil, deoarece el stie ca daca va favoriza pe unul, va distruge unitatea Duhului, si asta este exact ce vrea Dumnezeu sa vada in copii sai. El vrea ca noi sa cantam cu David:
"Iată ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună!"
Psalmul 133:1
...si sa mergem inainte ca O Armata, cu Un Mesaj si O Misiune.

"Mana" pentru astazi:

Iubesc sa impartasesc tuturor pe Tatal!
------------------------------------------
(1) ...şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez. Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor" Efeseni 4:3-6

lørdag 10. november 2018

„Un singur Dumnezeu”!

În timpul lui Isus, mărturisirea unui „singur” Dumnezeu făcea parte din educația pentru toți Evreii. Pot exista mai multe motive pentru care Pavel a inclus acest aspect în învățătura sa despre unitatea în Duhul Sfânt (1), și cred că cel mai important este că consecința acestei confesiuni este: Este un singur Dumnezeu care trebuie lăudat! Isus i-a amintit lui Satana despre acest lucru, atunci când a fost ispitit de el în pustie (2).

Este o mare amenințare pentru unitate atunci când „lauda” se rătăcește și se concentrează pe alte surse. Chiar și activitatea de laudă poate fi cu ușurință un scop în sine și poate să-L înlocuiască pe Dumnezeu. Când Pavel a scris bisericii din Corint și a abordat modul în care biserica a fost împărțită, una dintre probleme a fost că ei s-au concentrat pe „instrumentele” pe care Domnul le-a folosit pentru a-i duce la credință, în loc să-L laude pe unul Dumnezeu (3). Dacă ar fi fost uniți în lauda unui singur Dumnezeu, ei ar fi știut că Apolo, Chifa și Pavel nu au fost decât instrumentele lui Dumnezeu.

Marea mea dorință este să-L slujesc pe Dumnezeu și să fiu instrumentul Lui. Din când în când am nevoie de o confirmare că el mă folosește ca instrument; cu toate acestea, nu vreau să stau în calea Lui – de fapt, acesta este unul dintre puținele lucruri de care mă tem. De-a lungul anilor, am asistat la modul în care unele dintre instrumentele sale au primit mai multă atenție decât Domnul.

Poate că este ceva uimitor pentru noi că starurile foarte populare sunt numite „idoli” și sunt mai mult sau mai puțin venerate de „fanii” lor. „Starurile”chiar participă la diverse concursuri pentru a deveni cel mai mare „idol” din lume. Nu pot nega că admir unele dintre ele, inclusiv mulți lideri de laudă, deoarece aceștia sunt muzicieni foarte buni și sinceri. Cu toate acestea, pentru mine există doar un singur Dumnezeu vrednic de laudă.

„Mana” pentru astăzi:

Mă voi închina Domnului, Dumnezeului meu
Și îl voi sluji numai pe El.
---------------------------------------
(1)... depune orice efort pentru a păstra unitatea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde, un Domn, o credinţă, un botez, un Dumnezeu - Efeseni 4:4-6
(2) Pentru că este scris: „Domnului, Dumnezeul tău, să te închini şi numai Lui să-I slujeşti!” - Matei 4:10
(3) 1 Corintieni 1:12-13

lørdag 3. november 2018

Ce este „un singur botez”?

Imediat ți se va părea la fel de dificil să găsești un răspuns la ce înseamnă „un singur botez”, similar efortului depus pentru a găsi răspuns la întrebarea ce este „o singură credință”. Analizând discuțiile care au avut loc de-a lungul istoriei bisericii, de multe ori acestea se reduc la o întrebare despre Botezul copiilor sau cel al adulților, și dacă ritualul ar trebui să fie perceput drept fiind simbolic sau dacă „harul” apare în elementele ritualului sau în actul în sine.

Pavel s-a referit de fapt la mai multe tipuri de botez. El a întrebat ucenicii din Efes ce fel de botez au primit aceștia. Atunci când a aflat că acesta a fost botezul lui Ioan, Pavel le-a vorbit iar rezultatul a fost că ei au fost botezați în numele Domnului Isus (1). După aceasta, Pavel și-a pus mâinile peste ei și aceștia au fost botezați în Duhul Sfânt.

Când Pavel s-a referit la strămoși, el a scris că „toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare” (2). Acest lucru indică faptul că botezul este o tranziție într-o nouă fază a vieții, cu o nouă direcție.

În învățătura sa despre păstrarea unității Duhului prin legătura păcii (3) unde el scrie, de asemenea, despre un singur botez, nu cred că Pavel nu a avut botezul în apă sau botezul Duhului Sfânt în minte. Eu cred că el doar s-a gândit la faptul că suntem „botezați în moartea lui Isus”. Acest botez este unul și același pentru toți credincioșii născuți din nou. Modul în care diferite biserici aleg să sărbătorească acest lucru este subordonat faptului că „am fost uniți cu el într-o moarte ca a lui”(4). De asemenea, Isus a vorbit despre propria moarte ca de un botez (5).

Eu cred că contextul „unui singur botez” întărește această interpretare. „O singură speranță” presupune că am crescut în Hristos într-o moarte cum a avut-o El, și voi fi unit cu el într-o înviere ca a Lui (6). Pentru că, dacă pretind că am „un singur Dumnezeu”, acest lucru se poate întâmpla doar după ce ego-ul meu va muri cu el pentru a-mi permite să trăiesc în el. Având în vedere acest lucru, pot să văd un singur botez adevărat. Modul cum bisericile aleg să simbolizeze acest lucru nu are nici o valoare dacă nu aduce oamenii să trăiască viața reînnoită, ca noi creaturi în Isus.

„Mana” pentru astăzi:

Există doar „un singur botez” care ne unește cu Hristos și unul cu altul.
__________________________________________
(1) Faptele Apostolilor 19:3-4
(2) 1 Corintieni 10:2
(3) Depune orice efort pentru a păstra unitatea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde, un Domn, o credinţă, un botez... Efeseni 4:3-5
(4) Romani 6:3-4
(5) Luca 12:50
(6) Romani 6:5
* Thanks to Bodil Østergreen for letting me use this picture of the cross she bought in Assisi. On FB she writes: God stretches out his hand to you. You can choose whether you want to accept God's hand and stretch your hand to your fellow human beings.

lørdag 27. oktober 2018

Ce este „o singură” credință?

E această credință identică cu Crezul Apostolilor, doctrinele AS, Formula Concordului din Biserica Luterană, Cartea Anglicană de rugăciuni , sau este scriptura canonică și sfânta tradiție, cum a fost interpretat de către magisteriul Bisericii Catolice?

Când Pavel a scris despre unitatea într-un „singur trup” cu „o singură credință”, nu exista nici unul dintre crezuri, prin urmare, răspunsul la ce este „o singură credință”, trebuie să fie căutat în altă parte. Nu ne este mai ușor dacă ne uităm la definiția credinței Creștine formulată de Consiliul Mondial al Bisericilor (1), sau o definiție similară făcută de Alianța Evanghelică (2).

Cu cât îmbătrânesc, cu atât mai simplă trebuie să fie definiția; și când îl citesc pe Pavel, cred că pentru el „o singură credință” ar putea fi: „Credința care salvează!”. O serie de versete din scrierile lui Pavel ar putea fi citate pentru a susține acest lucru. Un exemplu este versetul care l-a făcut pe Luther să vină cu afirmația „numai Credința” (3): „în evanghelie neprihănirea lui Dumnezeu este descoperită - o neprihănire care este prin credință, de la început până la urmă”. Cu toate acestea, având în vedere contextul „un singur Dumnezeu” în reflectarea de săptămâna trecută, aceste versete adaugă într-adevăr conținutul „unei singure credințe”:
Dacă deci Îl mărturiseşti cu gura ta pe Isus ca Domn şi crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. Căci prin credinţa din inimă se primeşte dreptatea şi prin mărturisirea cu gura se primeşte mântuirea.
Romani 10:9-10
Nu încerc să sugerez că acest lucru este simplu să-l înțelegi cu intelectul nostru uman. Acesta va rămâne pentru totdeauna un mister. Dar pentru cei care cred, este la fel de simplu.

„Mana” pentru astăzi:
Este doar „o singură credință” care mă poate salva
-------------------------------------------------------
(1) a se vedea: Documentul Lima 
(2) a se vedea: Legământul Lausanne
(3) Romani 1:17 - Pentru iubitorii de limba latină: „Sola fide” este cuvântul folosit de teologi pentru a spune „Credință”.

lørdag 20. oktober 2018

Un Dumnezeu

Când am fost chemați și am răspuns cu un „Da!” chemării, în același timp am
spus „Da!” pentru „un singur trup”, „un Duh” și „o singură speranță”. Cu toate acestea, pentru a păstra unitatea Duhului prin legătura păcii, aceasta implică de asemenea acceptarea faptului că există doar „un singur Dumnezeu”. A fost o obligație pentru Pavel să reamintească cititorilor săi că orice limbă trebuie să mărturisească că Isus Hristos este Domnul (1).

Dacă ne-am predat unui singur Domn, unitatea ar trebui să fie o consecință logică. Chiar dacă Pavel nu scrie în mod explicit acest lucru, simt că este „scris” printre rânduri. De multe ori am folosit următoarea ilustrare simplă:

Dacă Isus este în centru și eu vreau să ajung cât mai aproape de centru, de asemenea, voi veni mai aproape de toți urmașii lui care au aceeași dorință. Cu aceasta în minte, mă întreb dacă lipsa de unitate între Creștini poate fi un semn că Isus nu mai este unicul Dumnezeu?
Cu „alți” domni, eu nu limitez „domnii” de exemplu Mamona (1) sau un „domn” care pune stăpânire cauzând o dependență nesănătoasă – „domnul” poate fi pur și simplu eu însumi pentru că eu pot deveni centrul atenției mele proprii și voi face lucrurile „în felul meu”. Înclinația mea este să preiau controlul asupra vieții mele. Poate chiar, uneori, se dovedește a fi mai sigur și mai previzibil decât dacă las controlul în mâinile lui Dumnezeu și Îl las să mă ducă oriunde i se potrivește Lui cel mai bine.

Cred că Isus este atât de concentrat pe unitate încât vrea ca eu să renunț la ceea ce consider drept dreptul meu incontestabil, astfel încât unitatea cu alți credincioși să nu fie ruptă. Nu este atât de greu când îmi amintesc toate experiențele adevărului că „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu” (3)

„Mana” pentru astăzi:

Dacă Isus nu este unicul meu Domn, voi pierde momentul în chemarea mea.
-------------------------------------
(1) Filipeni 2:11
(2) „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona.” Matei 6:24
(3) Romani 8:28

lørdag 13. oktober 2018

Ultimul care moare...

Am auzit această expresie de multe ori, cu toate acestea a fost special să o aud în timpul unei întâlniri cu deținuții care execută sentința pe viață în Moldova – o țară în care sentința pe viață este literalmente o pedeapsă pentru tot restul vieții.

Când am vorbit cu deținuții, am spus: "Văd speranță în ochii voștri, să nu o pierdeți niciodată!". Răspunsul din partea multora a fost imediat: "Speranța moare ultima!"

De asemenea, am învățat că mulți dintre ei au împărtășit aceeași „speranță” în care mi-am găsit salvarea. Suntem în același „trup”:
Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde,
Efeseni 4:4
Există o mulțime de speranță în lume și de multe ori poate fi ca așteptarea nedefinită pentru ceva mai bun. În realitate, într-un context spiritual Creștin, este doar o singură nădejde. Aceasta nu înseamnă că noi nu ar trebui să lucrăm pentru binele comunităților, orașelor, țărilor noastre, ci, dimpotrivă, suntem încurajați să facem acest lucru: „Căutaţi pacea pentru cetatea în care v-am dus în captivitate Şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, căci de bunăstarea ei depinde şi bunăstarea voastră!” (Ieremia 29:7) Acest lucru este 100% similar cu modul în care vedem misiunea noastră ca o Armată a Salvării și conceptul de „Salvare pentru ambele lumi” (1). Cu toate acestea, chiar și mântuirea în această lume este legată de o singură speranță.

În mintea lui Pavel, speranța este ceva care rămâne pentru totdeauna și este sinonim cu un viitor existent. Mai mult decât atât, speranța este atât de strâns legată de Isus, încât el a scris:
Căci în această nădejde am fost mântuiţi.
Romani 8:24
Pentru Pavel, nu există mântuire în afară de Hristos, deci singura speranță este, de asemenea, sinonim cu Hristos.

„Mana” pentru astăzi:
Uniți în Hristos într-o singură speranță.
-----------------------------
(1) “Salvare pentru ambele lumi”:
“…Am avut doua evanghelii ale eliberarii de predicat – una pentru fiecare lume, sau, mai degraba, o evanghelie care se aplica la fel pentru amandoua. Am vazut apoi cand Biblia a spus: “Cel care a crezut va fi salvat,” ceea ce inseamna nu doar salvat de mizeriile lumii viitoare, dar de la mizeriile acestea de asemenea. Asta a venit cu promisiunea salvarii aici si acum; din iad si pacat si vicii si cime si lene si extravaganta, si prim urmare in foarte mare masura din saracit ei boala, si de majoritatea inamicilor apropiati.” William Booth

lørdag 6. oktober 2018

Un singur Duh

După o lungă pauză, mă întorc la blogul meu săptămânal, și voi continua cu reflecții pe tema „vrednic de chemarea pe care am primit-o” ca un singur trup.
Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde,
Efeseni 4:4
Ultima postare în șase limbi a fost în ultima zi a lunii iunie. De atunci multe lucruri s-au întâmplat în viața mea. În timpul concediului nostru în țara natală am avut posibilitatea să petrec mai mult timp împreună cu familia mea și cu tatăl meu înainte ca Dumnezeu să-l promoveze spre glorie. De asemenea a fost bine să conduc înmormântarea lui și să sărbătoresc viața lui înainte înainte de întoarcerea la birou din această săptămână.

Tatăl meu a fost nu numai tata, el a fost un coleg ofițer, un frate în Hristos, și un mijlocitor pe care puteam conta în vremuri grele, precum și unul care s-ar bucura cu mine când am văzut pe Dumnezeu intervenind în propriile noastre vieți, precum și viața altor oameni și situații. Am fost de același Spirit, un Duh. Chiar și în lupta de pe patul de moarte am simțit confirmarea pe care Pavel a descris-o în acest fel:
Duhul Însuşi depune mărturie, împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu.Romani 8:16
Sunt atât de recunoscător lui Dumnezeu că acest tip de relație poate fi găsit cu fiecare credincios născut din nou. Uneori, nimic nu trebuie să fie spus, știm doar că suntem din același Duh– noi suntem trupul lui Hristos.

Mana pentru astăzi:
Ca unul într-un singur Duh, îl putem face cunoscut pe Isus în întreaga lume.

lørdag 30. juni 2018

Ce pot învăța de la degetele mele ...

... când vreau să aflu mai multe despre rodul mersului cu și spre pace?

Întrebarea poate părea irelevantă, dar este importantă!

Când Pavel își continuă învățătura despre mersul „vrednic de chemarea primită”, primul rod al mersului cu și spre pace este că noi devenim „un singur” trup:
Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde,
Efeseni 4:4
Logica este clară. Dacă suntem chemați la aceeași nădejde, noi aparținem și aceluiași trup, plin de același Duh.

Deci, ce pot învăța de la degetele mele?

Înțeleg că, deși degetele mele nu arată la fel și nu funcționează întotdeauna la fel de bine, ele fac parte din același corp. Nu este deloc util ca Degetul Drept să fie mândru pentru că arată mai bine sau funcționează mai bine decât Degetul Stâng. Din fericire, știu că Degetul Drept nu crede așa, pentru că eu sunt capul corpului meu și Duhul meu este conducătorul lui.

Aș fi putut folosi genunchii ca exemplu, dar nu sunt la fel de fotogenici ca degetele mele, iar astăzi sunt greu de distins unul de celălalt. Acum 40 de ani, genunchiul meu drept a fost grav avariat într-un accident de mașină. A afectat întregul corp, însă Genunchiul Stâng nu l-a acuzat pe cel Drept.

Dimpotrivă, el și-a preluat o mare parte din povară și l-a asistat pe Genunchiul Drept în restabilirea sa. Acum doi ani situația s-a schimbat când Genunchiul Stâng a fost rănit într-un atac terorist. Dacă nu era din cauza Genunchiului Drept, nu cred că aș merge astăzi. El a purtat povara și încă îl ajută pe Genunchiul Stâng să se întindă atunci când are o stare proastă și amenință să rănească corpul.

Puteți învăța multe despre rodul mersului cu și spre pace, ascultând corpul vostru. Aveți doar unul singur, deci aveți grijă de el. Voi, în calitate de credincioși, de asemeni aparțineți unui singur corp, deci aveți grijă de acesta. Avem nevoie de unii pe alții, atât când suntem slabi, cât și când suntem puternici. Să știm acest lucru și să acționăm în conformitate cu această înțelegere, face parte din mersul demn de chemarea noastră.

‘Mana’ pentru astăzi:
Chemați la o singură speranță într-un singur corp umplut cu un singur Duh.
-------------------------------------------------
NB: Timp de trei luni va fi o pauză în postările pe blog. Următoarea postare din această serie va avea loc pe data de 6 Octombrie 2018. Să aveți o vară binecuvântată și aveți grijă de corpul vostru.

lørdag 23. juni 2018

Mergând cu și spre pace!

Îmi place să salut oamenii cu cuvîntul „pace”. În Norvegia lumea îmi zâmbește când îi salut în acest mod, iar în Europa de Est este o tradiție îmbrățișată de mulți. Găsim pacea printre atributele de pe lista lui Pavel pe care el o consideră o plimbare „demnă de chemarea pe care am primit-o”:
Străduiţi-vă să păstraţi unitatea pe care o dă Duhul, prin legătura păcii.
Efeseni 4:3
Nu eram un urmaș al lui Hristos de foarte mult timp când am descoperit că cea mai proeminentă caracteristică a diavolului este folosirea strategiei sale de a „diviza și a cuceri”. Unitatea este sufletul oricărei părtășii. Când unitatea este ruptă, părtășia se va destrăma.

Ce putem face pentru a păstra unitatea Duhului?

În cartea sa „Viața condusă de scopuri”, Rick Warren vine cu următoarele sfaturi:
  • Concentrați-vă pe ceea ce avem în comun, nu pe diferențe 
  • Fiți realiști în așteptări (nici o părtășie nu este perfectă) 
  • Alegeți încurajarea în loc de critică 
  • Refuzați să ascultați bârfe 
  • Susțineți liderii 
  • Practicați metoda lui Dumnezeu de rezolvare a conflictelor (1) 
Paul’s advice to the Romans is in the same spirit Sfatul lui Pavel către romani este în aceeași direcție:
Aşadar, să urmărim lucrurile care aduc pacea şi cele prin care ne zidim unii pe alţii!
Romani 14:19
‘Mana’ pentru astăzi:
Vreau să depun toate eforturile să merg cu și spre pace!
-------------------------------------
(1) Matei 18:15-17a

lørdag 16. juni 2018

Vitamine pentru o cale sănătoasă

Expresia „mai puțin este mai mult“ se potrivește bine în mai multe situații. Un vicar din biserica norvegiană a vizitat Jeløy Folkhighschool (1) când activam acolo în calitate de profesor cu aproape 30 de ani în urmă. 

Mai întâi el a împărtășit unui grup mare de studenți niște gânduri scurte despre cât de important este să fii blând și bun unul cu celălalt. Apoi s-a grăbit să încheie cu o rugăciune și mai scurtă:
Doamne - Dacă mai faci miracole, fă-ne buni! Amin
…și apoi a părăsit auditoriul. Îmi voi aminti mereu efectul acestei rugăciuni simple și scurte.

Cred că tuturor le place când oamenii sunt buni și blânzi; deci de ce este atât de dificil? Este oare din cauza că avem nevoie de un miracol de la Dumnezeu?

Calitățile sunt pe lista lui Pavel a atributelor găsite în Hristos, care vor face prezența noastră pe pământ demnă de chemarea pe care am primit-o:

cu toată smerenia, blândeţea, cu răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în dragoste!
Efeseni 4:2
Este atât de simplu, dar în același timp atât de dificil încât este nevoie de un miracol. Știu că este nevoie de un miracol, pentru că am încercat de câțiva ani să fac așa cum este menționat mai sus și nu a funcționat! Așa că am renunțat și am încetat să mă prefac și am descoperit că Dumnezeu a făcut deja miracolul. El a făcut imposibilul posibil în Hristos. Ca și Pavel, aș vrea să nu fac lucruri pe care nu vreau să le fac (2); totuși, nu există nici o condamnare în Hristos (3) - pentru că în și din El curge un curent de viață constantă, care vine cu blândețea și dragostea autoritară.

‘Mana’ pentru astăzi:

Îți mulțumesc, Doamne, pentru miracol!
------------------------------------
(1) Școala este deținută și condusă de Armata Salvării din Norvegia
(2) Romani 7:19
(3) Romani 8:1

lørdag 9. juni 2018

Învățându-ne a merge

Îmi place să merg pe jos. Prin urmare, prețuiesc mersul pe jos în loc să conduc o mașină. Dacă adaug și alergatul, avantajul acestora este că mă mențin în formă. Principiile sunt aceleași și în Împărăția lui Dumnezeu.

Primele trei capitole din scrisoarea lui Pavel către Efeseni se concentrează foarte mult pe statutul sau poziția sa în Hristos. Pavel a vrut să se asigure că cititorii își cunosc poziția. Când știu unde „stau”, sunt gata să mă ridic și să încep să merg:

Aşadar, eu, cel întemniţat pentru Domnul, vă îndemn să trăiţi într-un mod vrednic de chemarea pe care v-a făcut-o Dumnezeu
Efeseni 4:1
Cuvântul pe care Pavel îl folosește în greacă înseamnă literal „a merge pe jos”. Cu toate acestea, este posibilă și utilizarea „trăirii”, pe care multe traduceri ale Bibliei o preferă în versetul de mai sus.

Există o mulțime de asemănări între „a trăi” și „a merge pe jos”. Traiesc pentru că sunt în viață. Nu trebuie să spun inimii să bată sau plămânilor să respire - totul face parte din procesul de a trăi. De asemenea, când am învățat să merg, nu trebuia să mă gândesc cum să mă ridic și să încep să mișc picioarele pentru a obține mișcarea corectă pentru a ajunge la destinație. Trebuie doar să știu direcția în care să merg, pentru că „arta mersului” este o parte integrantă a vieții mele.

Când Pavel ma imploră să merg și să trăiesc vrednic de chemarea care mi-a fost adresată, el continuă să evidențieze viziunea lui asupra acesteia. Când o citești, descoperi că el face o listă cu atributele lui Isus. Este vorba despre faptul de a merge ca Isus în lumea de astăzi. Aceasta este viața creștină normală (1). Este imposibil fără el, dar el nu o va face fără noi. Când începem să mergem în acest fel, ea devine o parte integrantă a noastră - o facem fără să ne gândim la ea sau chiar să știm despre ea (2). Vom analiza câteva dintre aceste atribute ale mersului pe parcursul săptămânilor viitoare.

‘Mana’ pentru astăzi:

Învață să mergi ca Isus
-------------------------------------------
(1) „Viața creștină normală” este o altă carte a lui Watchman Nee - autorul cărții „Sit, Walk, Stand”. Cărțile lui Nee au însemnat mult pentru mine în călătoria mea spirituală personală.
(2) „Atunci cei drepţi Îl vor întreba:– Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit între noi, sau gol şi Te-am îmbrăcat?” Matei 25:37-38

lørdag 2. juni 2018

Știu cine sunt

Când am fost instalați ca lideri teritoriali pe teritoriul Europei de Est în ianuarie 2018, am spus următoarele cuvinte în predica mea: „Dacă nu știu cine sunt eu și de ce sunt aici, sunt un pericol pentru misiunea Armatei Salvării!”

Nu poți intra într-o luptă spirituală fără să știi cine ești și de ce te afli în luptă. Acesta este motivul pentru care Biblia conține atât de multe învățături despre identitatea în Hristos și despre misiunea în care suntem chemați să facem parte.

Acesta este punctul central al lui Pavel în scrisoarea lui către Efeseni. El începe cu descrierea identității noastre în Hristos și continuă să învețe despre ce înseamnă acest lucru în practică pentru misiune. În cele din urmă, el scrie despre modul în care ne echipează pentru a putea rezista în lupta spirituală. Watchman Nee a luat esența Efesenilor și a prezentat-o ca pe trei etape importante în dezvoltarea spirituală. Cartea sa este „Stai, Mergi, Rezistă!” și „statul” are de-a face cu identitatea = statutul nostru în Hristos:
El ne-a înviat împreună cu Cristos şi ne-a aşezat împreună cu El în locurile cereşti, în Cristos Isus
Efeseni 2:6 (1)
Cu câțiva ani în urmă, un om care era posedat de rău a venit atât de aproape de mine încât nasul lui mi-a atins nasul. Nu a avut loc nici o conversație între noi, totuși m-a înjurat și m-a blestemat și mi-a spus că sunt un om al diavolului. Pentru că știu cine sunt în Hristos, am putut să vorbesc calm cu duhul rău și am spus: „Știi cine sunt. Știi că sunt în Hristos și că nu-mi poți face nimic!” 
Omul a țipat și a fluturat cu brațele, astfel încât ochelarii mi-au fost aruncați pe trotuar și apoi omul a fugit. Am fost nevătămat și chiar și ochelarii mei erau în regulă. Nu a fost o experiență foarte plăcută, totuși, a fost bine să văd că, deși spiritele rele sunt „mincinoase” ca „tatăl” lor (2), ei știu care este adevărul atunci când îi confrunți cu acesta. Când știm cine suntem în Hristos, putem face ceea ce ne încurajează Iacov să facem:
Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu! Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.
Iacov 4:7
‘Mana’ pentru astăzi:
Isus este adevărul și el este mai puternic decât „tatăl minciunilor” (2)
------------------------------------------
(1) Dacă citiți Efeseni 1: 1-14, vă rugăm să observați de câte ori Pavel scrie „în Hristos”, „în El” ….
(2) Ori de câte ori (diavolul) spune o minciună, el vorbeşte din ale lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii! Ioan 8:44

lørdag 19. mai 2018

Mișcarea imprevizibilă

Acum zece ani, am fost chemat să predic la Congresul pentru Tineret din Norvegia. Tema Congresului a fost „Inovația” - și fiindca trebuia să predic la trei întâlniri, am decis să predic despre credință, speranță și iubire. Stine, care se ocupa de decorarea sălii, mi-a cerut idei și i-am sugerat să folosească cele trei simboluri: Crucea, Ancora și Inima - totuși, am spus că ea ar putea să facă după cum o va „conduce Duhul Sfânt”.

Cu câteva zile înainte de Congres, am simțit o dorință puternică de a folosi un joc de șah ca bază ilustrativă pentru predicarea mea, fără a schimba conținutul predicii. Mi-aș fi dorit să fi avut această inspirație mai devreme, ca să o informez pe Stine despre această opțiune. Dar era prea târziu.

Când am intrat în sala pentru prima întâlnire, am fost uimit, deoarece scena era decorată cu un tablou de șah și elemente legate de joc. Când am găsit-o pe Stine, am întrebat-o: „Cum ai știut?” – ochii ei s-au umplut de lacrimi și mi-a răspuns: „M-am simțit condusă de Duhul Sfânt!”

Dacă vrei să câștigi un joc de șah împotriva unui jucător cu experiență, trebuie să faci mișcări imprevizibile. În războiul spiritual avem un rival cu experiență și, prin urmare, conducerea Duhului este indispensabilă. Isus s-a concentrat asupra acestui lucru în conversația sa cu Nicodim:

„Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine şi unde se duce. Tot aşa se întâmplă cu oricine este născut din Duhul.”
Ioan 3:8
Când lăsăm Duhul să ne conducă, diavolul este speriat, pentru că mișcările noastre devin imprevizibile. El știe asta din propria sa experiență. Credea că este o mișcare bună să-l omoare pe Rege. Cu toate acestea, în acest sens, el și-a pecetluit propria soartă. Deoarece regele a învins moartea și a înviat din nou pentru a aduce viață nouă. Prin Duhul Său Sfânt, Regele dă viață oricui vrea să devină copilul său. Acum acești copii inundă tabla de șah a lumii pentru a depăși răul cu bine cu mișcări imprevizibile.

‘Mana’ pentru astăzi:

După cum ne conduce Duhul Sfânt! *
-------------------------------------
* Acest blog este postat în ziua în care Armata Salvării își ia rămas bun de la General și întâmpină Înaltul Consiliu care săptămâna viitoare va alege următorul General care ne va conduce misiunea. Rugați-vă că va fi așa cum ne va conduce Duhul Sfânt!

lørdag 12. mai 2018

‘…fără noi Dumnezeu nu va face nimic’

Titlul este ultima parte a faimoasei zicale a Sf. Augustin:
‘Fără Dumnezeu noi nu putem face nimic, fără noi Dumnezeu nu va face nimic!’
Există un suport substanțial biblic pentru prima parte a citatului. În parabola viței, Isus s-a concentrat asupra importanței de a purta fructe și a afirmat:
„…despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.”
Ioan 15:5
Nu există nici o îndoială că Dumnezeu poate fără noi. Când fariseii l-au rugat pe Isus să mustre ucenicii care L-au lăudat când a intrat în Ierusalim în Duminica Floriilor, Isus a răspuns:
„Vă spun că, dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga!”
Luca 19:40
Cu toate acestea, Augustin avea dreptate, Dumnezeu vrea să lucreze în noi și prin noi (1). Cu mulți ani în urmă ascultam o devoțiune de Bill Himes cu privire la proclamarea „Nici o stâncă nu va plânge în locul meu!” - un om care și-a dedicat toate talentele și tot ce are pentru Dumnezeu, are credibilitate atunci când face o declarație (2). William Booth avea aceeași convingere și dedicare, de aceea putea spune: „Sunt o mișcare a lui Dumnezeu!”.

Când mă gândesc la „o mișcare a lui Dumnezeu”, o prima imagine care apare în mintea mea este o tablă de șah. În timpul primului meu an la Institutul de Formare din 1974, al doilea an, Cadeții Soldaților Crucii au pregătit o dramă pentru numirea lor în Royal Albert Hall. Drama a urmat muzica piesei „Războiul sfânt” (3), jucată de Trupa Internațională a Lucrătorilor, în timp ce cadeții au jucat un joc de șah ce simboliza lupta dintre bine și rău. Interpretarea a fost puternică. 

Cu toate acestea, războiul spiritual nu este un spectacol, este real. Fără Dumnezeu noi nu putem, fără noi Dumnezeu nu va face nimic. Suntem o mișcare a lui Dumnezeu în lume în timpul nostru, și asta înseamnă război cu armele iubirii. Frumusețea imensă a crucii este mărturia ei despre dragostea care învinge răul. Această mărturie este totuși conținutul lui Dumnezeu care se mișcă în și prin urmașii săi 2000 mai târziu.

‘Mana’ pentru astăzi:
O mișcare a lui Dumnezeu va fi întotdeauna o mișcare a iubirii.
-------------------------------------
(1) Vedeți: Cea de-a treia mișcare revoluționară
(2) Bill Himes este compozitor și scriitor. Piesa lui „Tot ce sunt eu” este cantata în întreaga lume.
(3) Iubitorii muzicii de orchestră vor cunoaște această piesă frumoasă și exigentă a lui Ray Steadman Allen scrisă pentru celebrarea centenarului Armatei Salvării în 1965.

lørdag 5. mai 2018

“Sunt o mișcare a lui Dumnezeu!”

Săptămâna trecută, Dumnezeu ne-a binecuvântat din plin în timpul Conferinței de Dezvoltare a Ofițerilor din Europa de Est. Ultima dată când toți ofițerii de pe teritoriu au luat parte la un astfel de eveniment a fost în 2013, așa că a fost minunat să avem ocazia să ne întâlnim în acest fel. Unși de Duhul Sfânt, oaspeții noștri, Comisarii Heidi și Brad Bailey, și-au împărtășit din cunoștințele, experiența și inimile lor într-un mod care ne-a mișcat pe toți.

Tema conferinței a fost legată de accentul pus pe impuls, iar într-una din sesiuni comisarul Brad a împărtășit acest citat al lui William Booth:
„Nu aștept o mișcare a lui Dumnezeu;
eu sunt o mișcare a lui Dumnezeu!”
O parte vitală a ADN-ului unui ucenic al lui Isus este capturată în această declarație. Dumnezeu este impulsul, iar ucenicul se îndreaptă spre acel impuls și devine „o mișcare a lui Dumnezeu”!

Pavel a fost foarte clar că identitatea sa este în Hristos, dar s-a concentrat și pe faptul că Hristos a trăit în el:
… şi nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine, iar viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.
Galateni 2:20
În cadrul conferinței am cântat „Suntem Isus!” (1), pe care l-am scris în 2014 împreună cu comisarul Dick Krommenhoek (2). Textul încearcă să surprindă misterul că și voi și eu suntem trupul Lui în lumea de astăzi și concluzia radicală este că, prin urmare, devenim „Isus” în vremea noastră, chiar acolo unde suntem.

În ziua Cincizecimii, Dumnezeu s-a mișcat în așa fel încât nu mai trebuie să aștept o altă mișcare. Când am primit Duhul Sfânt, el trăiește în noi și putem spune cu toții:

„Mana” pentru astăzi:
Sunt o mișcare a lui Dumnezeu!
------------------------------------------
(1)
SUNTEM ISUS!
Când mă-ntâlnesc
Cu oamenii oriunde și oricând –
Oare văd ceva în mine deosebit?
E un mister, descoperit pentru orice creștin:
Că Isus printre ei m-a trimis!
În lume-aceasta să fim El!
Prin noi El este viu –
Suntem Isus!
Suntem Isus!
Suntem Isus
Chiar aici și acum!
E-un mare risc să fiu reprezentatul lui Isus –
Greu de priceput, Dar este voia Lui!
El mă călăuzește Și mereu cu mine e,
Doar să știu Că eu sunt Solul Lui!

Răspund eu oare ”Da!” La provocarea lui Isus
Să iubesc cu-adevărat oamenii Lui?
Atunci, când mă-ntâlnesc cu ei oriunde și oricând
Vor vedea negreșit Chipul Lui?

Traducere română Victoria Lalak